Antropologii sunt de parere ca  molarul de minte , sau al treilea set de molari , a fost răspunsul evolutiv la dieta strămoșilor nostri, care era alcatuita din alimente dure - cum ar fi radacini , nuci si carne - care necesită putere mai mare de mestecat fapt ce a dus la o uzură excesivă a dintilor . Dieta moderna cu alimente sale moi , împreună cu minunile tehnologiei moderne , cum ar fi furculițe , linguri, cuțite , a inlaturat  necesitatea existentei molarilor de minte. Ca urmare , biologii evolutionisti clasifica acum molarii de minte ca organe vestigiale , sau parti ale corpului care au devenit inutile, datorita evoluției .

Dezvoltare dintilor , de la dintii primari copii la dinții permanenți , are loc într-un mod organizat , primul molar erupe  în jurul vârstei de șase ani , iar al doilea molar erupe in jurul varstei de 12 ani. Molarii de minte , care încep sa se formeze in a zecea zi de la nastere , sunt ultimul set de molari din cronologia dezvoltarii dentitiei , astfel încât acestia de obicei nu erup până când nu se atinge varsta cuprinsa intre 17 și 25 de ani, pentru că aceasta este vârsta la  care se spune ca omul devine mai intelept , de aceea al treilea set de molari au fost supranumiti „masele de minte”.

In cazul multor oameni, molarii de minte nu erup niciodata , iar in cazul celor in care ei erup , numărul lor se poate situa intre unu si patru molari de minte, iar în cazuri foarte rare , erup mai mult de patru, supranumeralitatea acestora provocand o serie de probleme,  potrivit unui studiu publicat în Journal of Canadian Dental Association.

Datorita  istoriei evolutive , când molarii de minte se formeaza , ei  sunt deseori afectati  sau blocati  de catre dintii din jurul lor . De asemenea , în cazul în care dintele erupe parțial , produsele alimentare pot fi prinse în țesutul gingival din jurul acestuia, ceea ce poate duce la inmultirea bacteriilor și uneori la  o infectie grava .

Molarii de minte care nu erup dar rămân ascunsi pot provoca  de asemenea probleme, cum ar fi eliminarea sau deplasare a dintilor permanenti . În cazuri foarte rare , un chist se poate forma în țesutul moale din jurul molarului de minte afectat . Aceste chisturi pot duce la distrugerea oaselor , expansiunea maxilarului , sau deteriorarea dintilor din jur . Mai puțin frecvent , chisturile pot genera tumori , care pot  duce la ruperea spontana a maxilarului  în cazul în care tumora sau chistul crește prea mult .

Exista pacienti pentru care molarii de minte nu creaza probleme si cu care ei care funcționează la fel de bine ca si cu oricare alt dinte din gură , iar ca urmare, acestia nu au nevoie de interventie chirurgicala pentru a le fi extrasi . Asociatia Americana a Chirurgilor OMF estimeaza ca aproximativ 85% din molarii de minte vor trebui în cele din urmă să fie eliminati .

Dacă aveți molari de minte pe care medicul a recomandat sa-i eliminati , va recomandam ca acest lucru sa se intample cat sunteti in categoria adulti-tineri, în scopul de a preveni problemele viitoare și pentru a asigura o vindecare optimă . Daca acest lucru se intampla după vârsta de 35 ani, cresc riscurile de complicatii, iar vindecarea necesita timp indelungat .